Statutul Unitații Administrativ Teritoriale

STATUTUL COMUNEI GÂRLENI
JUDEȚUL BACAU

  1. DISPOZIȚII GENERALE

Art.l. (1) Organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei Gîrleni, județul Bacău, se supun principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

  • Aplicarea principiilor prevăzute la alin.(l) nu pot aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României.

Art.2. (1) Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților publice locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.

(2) Acest drept se exercită de către Consiliul local Gîrleni și primarul comunei, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

Art.3. (1) Competențele și atribuțiile autorităților administrației publice locale se stabilesc numai prin lege.

  • Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice.
  • In relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și Consiliul Județean Bacău, pe de o parte, precum și între Consiliul local Gîrleni și primarul comunei, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
  1. DATE SI ELEMENTE SPECIFICE

Art.4. (1) Comuna Gîrleni face parte din județul Bacău și se întinde pe suprafața de 3575,03 hectare, din care : intravilanul comunei Gîrleni este de 614,14 ha iar extravilanul comunei este de 2960,89 ha.

Comuna Gîrleni se învecinează la est cu comuna Racova, la nord cu comuna Blăgesti. O vastă pădure de foioase este așezată pe o culme care ocupă partea de sud-vest a comunei și are ca vecini comunele Hemeiuș și Mărgineni.

Pe malul stâng al râului Bistrița, spre sud-est, se află comuna Itesti.

In anexa 1 este prezentată harta comunei Gîrleni.

(2) Autoritatea Consiliului local Gîrleni și a primarului comunei se exercită numai pe teritoriul comunei Gîrleni.

SCURT ISTORIC

Cercetările arheologice făcute, în această zonă, de istoricul băcăuan Viorel Căpitanu, au demonstrat că aici erau așezări omenești, încă din neolitic. La punctul numit “Lutărie”, din satul Lespezi, s-a semnalat prezența unor silexuri cioplite și resturi arheologice din perioada neolitică.

Cultura clasică -dacică – este ilustrată pe Valea Bistriței, prin produse metalurgice, ceramice, monede, care atestă o activitate meșteșugărească, ajunsă în sec.III î.d.Hr., la o dezvoltare destul de matură.

Așa cum scria istoricul clujean Horia Daicoviciu, în lucrarea sa „ Dacii”, în această zonă au fost semnalate și cercetate mai multe cetăți dacice. Sfârșitul sec. al III-lea și sec al VH-lea este o perioadă caracterizată prin continuitatea populației autohtone pe aceste meleaguri, în ciuda tuturor vicisitudinilor istorice și sociale, în special a năvălirii popoarelor migratoare.

Populația din această parte a țării și-a continuat viața în perioada feudalismului timpuriu, în diferite așezări identificate prin cercetări arheologice. Ea și-a adus o contribuție activă la viața economică, socială și politică a Moldovei.

Localitatea Racila este menționată, pentru prima dată, la 15 octombrie 1491, într-un document autentic, elaborat la Suceava, de Ștefan cel Mare.

Locuitorii din Racila au fost alături de Ștefan cel Mare, în Bătălia de la Orbie, Vaslui și Războieni.

împreună cu ceilalți oameni din zonă, la 18 mai 1600, au primit cu entuziasm pe Mihai Viteazu, aflat în drum spre Suceava.

Un alt eveniment important la care au participat locuitorii din Racila, GÎRLENI, Blagești, Racova și Hemeiuș a fost Războiul de Independență din 1877.

Unii au participat, direct, pe câmpurile de luptă, iar cei de acasă au venit în sprijinul armatei române cu bani, cereale, vite, încălțăminte și hrană.

începutul sec. al XX-lea a fost marcat de marea răscoală țărănească din 1907, care a avut loc în țara noastră și a cuprins toate satele de pe Valea Bistriței. în desfășurarea evenimentelor s-au remarcat unele începuturi de organizare și folosire a elementelor tradiționale de mobilizare a țăranilor la acțiune. Este vorba de trasul clopotelor de la biserici, sunetul din corn și trompetă.

In Primul Război Mondial, la lupta pentru apărarea neamului, țăranii au participat cu un eroism legendar la Oituz, Cașin, Dărmănești, Palanca.

Locuitorii de pe Valea Bistriței au trimis reprezentanți la Alba Iulia, pe 1 decembrie 1918, când s-a înfăptuit Marea Unire și s-a creat statul național român.

Au urmat două decenii în care zona s-a dezvoltat din multe puncte de vedere, în cel de-al Doilea Război Mondial, mulți locuitori din Racila, GÎRLENI, Lespezi s-au distins, pe front, prin fapte de vitejie și au fost decorați cu ordine și medalii.

Memoria eroilor este cinstită, prin Monumentul Eroilor din satul Lespezi, realizat intr-o manieră modernă de arh. M. Maica. A fost dezvelit si sfintit, la 24 iunie 2001, alături de „ Crucea comemorativă”, Capela Eroilor și troițele din comună.

(3) Potrivit ultimelor date de la recensământul populației și locuințelor din 2011, populația comunei Gîrleni e de 6932 persoane, din care: 3485 persoane de sex masculin, 3447 pesoane de sex feminin ; 6845 de naționalitate română, 47 de naționalitate maghiară și 40 alte etnii.

  • Comuna Gîrleni are în componență 4 sate și anume: Gîrleni -sat reședință, Gîrlenii de Sus (Racila), satul Lespezi și satul Șurina.
  • Autoritățile administrației publice locale sunt:
  • Consiliul Local al Comunei Gîrleni, cu sediul în satul Gîrleni, în clădirea primăriei;
  • Primarul Comunei Gîrleni, cu sediul în satul Gîrleni, strada Fîntînele, județul Bacău.
  • Teritoriul administrativ al comunei Gîrleni este străbătut pe direcția nord – sud de 2 căi de comunicație importante, acestea fiind DN 15 Bacău – P. Neamț – Bicaz – Gheorghieni și de Calea Ferată Bacău – Bicaz.

Relația dintre localitățile componente ale comunei este asigurată de rețeaua de drumuri comunale și locale, astfel DC 193 A face legătura între localitatea Gîrlenii de Sus și Drumul National DN 15 Bacău – P. Neamț; DC 4 realizează legătura între localitățile Gîrleni și Șurina.

Comuna Gîrleni se află în zona de influență a municipiului Bacău, acesta constituind un avantaj din punct de vedere al relațiilor care se pot dezvolta între oraș și comună.

Legăturile zonelor rezidențiale din localitățile componente ale comunei cu drumurile principale se realizează prin intermediul unei rețele de drumuri și străzi de interes local.

  • în comuna Gîrleni funcționează trei școli generale clasele 1-8, un număr de trei grădinițe cu program normal, sunt patru dispensare medicale, două farmacii, un post de poliție, două cămine culturale, o bibliotecă comunală, un dispensar veterinar, două cabinete stomatologice și un cămin de bătrâni în sistem privat.
  • Preocuparea locuitorilor este, încă din cele mai vechi timpuri, agricultura și creșterea animalelor. Aceste preocupări au constituit baza veniturilor materiale ale locuitorilor dar, odată cu dezvoltarea industriei, o mare parte a populației active a lucrat la diferite societăți comerciale din orașele Bacău și Buhuși. în prezent, numărul salariaților angajați la societățile comerciale din afara localității s-a redus drastic, ca urmare a restructurărilor, reducerii activității la aceste societăți sau chiar a desființării acestora.

Pe raza comunei Gîrleni își desfășoară activitatea un număr de circa 52 S.R.L- uri, având ca obiect de activitate comerțul, prelucrarea lemnului etc. în comună, există o bună tradiție, în ceea ce privește munca în construcții. Foarte mulți localnici au lucrat pe șantierele de construcții din țară, la realizarea multor hidrocentrale, la construcția bisericilor. Azi, există un număr însemnat de cetățeni ai comunei care lucrează, mai ales, pe șantierele de construcții din Germania, Italia, Spania, Israel, Anglia, Ungaria, Portugalia și în alte părți.

Prezența acestora a făcut ca, o parte a locuitorilor (mica, e adevarat), să fie angajați cu contracte de muncă, reducându-se numărul șomerilor și a celor fără venit.

  • Patrimoniul public al comunei e stabilit prin următoarele documente: Hotărârea Guvernului nr. 1347/2001, H.C.L. nr. 19/1999, H.C.L. nr. 44/2012, H.C.L. nr. 4/2017, H.C.L. nr. 37/2017.

Domeniul privat al comunei Gîrleni este alcătuit din bunuri mobile și imobile, altele decât cele din domeniul public, intrate în proprietate prin modalități prevăzute de lege. Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Donațiile și legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local.

  • Partidele politice care iși desfășoară activitatea în comuna Gîrleni sunt:
  • Partidul National Liberal (P.N.L.)
  • Partidul Social Democrat (P.S.D.)
  • Partidul Romania Mare (P.R.M.)
  • Partidul National Democrat (P.N.D.)
  • Partidul Alianța Liberalilor si Democraților (A.L.D.E)
  • Partidul Social Romanesc (P.S.R.O.)
  • Partidul National a Patrinatului Roman (U.N.P.R.)

Art.5. Potrivit prevederilor Legii 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritorilui național-secțiunea a IV-a “Rețeaua de localități”, comuna Gîrleni este localitate de gradul 2.

Art.6. Autoritățile administrației publice locale sunt : Primarul comunei Gîrleni și Consiliul Local, care au același sediu, respectiv zona centrală a satului de reședință.

Consiliul local e compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat în condițiile stabilite de legislația privind alegerile locale.

Numărul membrilor consiliului local se stabilește prin ordinul prefectului, conform Legii Administrației Publice Locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul local al comunei Gîrleni este format din 15 consilieri, astfel: 5 consilieri aparținând P.S.D., 4 consilieri P.N.L., 3 consilieri A.L.D.E și 1 consilier P.S.R.O., 1 consilier P.N.D., 1 consilier U.N.P.R .

Art.7. Locuitorii comunei Gîrleni se supun legislației în vigoare a României, precum și actelor și documentelor cu caracter normativ, emise sau adoptate de autoritățile publice locale, respectiv hotărâri ale consiliului local și dispoziții de primar.

Art.8. Se poate acorda titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE, unor persoane fizice române sau străine, cu merite deosebite pe plan economic, politic, social, cultural sau altor persoane importante reprezentative pentru comuna Gîrleni. Titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE se poate pierde sau retrage, în cazul în care persoanele cărora le-a fost conferit desfășoară activități contrare intereselor comunei.

Drepturile cetățenilor de onoare sunt acelea de a purta medalia de cetățean de onoare al comunei Gîrleni la festivități locale (organizate de administrația publică locală), la care posesorul este invitat și face act de prezență și de a susține o alocuțiune scrisă sau verbală, cu acordul organizatorilor manifestării, în situația în care manifestările fac referire la comuna Gîrleni.

Art.9. Locuitorii comunei Gîrleni sunt consultați, în condițiile legii, asupra problemelor de interes deosebit, prin referendum.

Referendumul local se organizează și se desfășoară, potrivit prevederilor Legii nr. 3/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunei se înaintează Parlamentului spre adoptare, numai după consultarea prealabilă a cetățenilor, prin referendum. în acest caz, organizarea referendumului este obligatorie.

Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali. Obiectul și data referendumului local se stabilesc și se aduc la cunoștiință publică, cu cel puțin 20 de zile, înainte de ziua desfășurării acestuia. Referendumul local se va organiza într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

Art.10. Cetățenii pot fi consultați și prin adunări cetățenești, organizate pe sate. Convocarea și organizarea acestora se fac de către primar, la inițiativa acestuia, ori a unei treimi din numărul consilierilor în funcție.

Convocarea adunării se face prin aducerea la cunoștiință publică a scopului, datei și a locului unde urmează să se desfășoare aceasta. Adunarea cetățenească e constituită valabil în prezența majorității reprezentanților familiilor și adoptă propuneri, cu majoritatea celor prezenți.

Propunerile se consemnează într-un proces-verbal și se înaintează primarului, care le va supune dezbaterii consiliului local în prima ședință, în vederea stabilirii modalităților concrete de realizare și de finanțare, dacă este cazul. Soluția adoptată de consiliul local se aduce la cunoștiință publică, prin grija secretarului comunei.

Art.l 1. Prin dispoziția primarului, se stabilește responsabilul primăriei, pentru relația cu societatea civilă și atribuțiile acestuia, conform Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Consiliul local și primăria comunei Gîrleni au obligația de a informa și de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative și la minutele ședințelor publice.

Art. 12. Conform Legii 273/2006, privind finanțele publice locale, procesul bugetar este deschis și transparent, acesta realizându-se prin: publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituției , sau afișarea la sediul primăriei a proiectului de buget local și a contului anual de execuție a acestuia ; dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia ; prezentarea contului anual de execuție a bugetului local în ședință publică.

Proiectele se supun apoi aprobării consiliului local și urmează procedura legală.

III PATRIMONIUL COMUNEI GÎRLENI

Art.13. (1) Potrivit Legii Administrației Publice Locale nr. 215/2001, patrimoniul comunei e alcătuit din bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea publică și în proprietatea privată ale acesteia, precum și obligațiile cu caracter patrimonial.

(2) Bunurile care aparțin comunei sunt supuse inventarierii anuale.

Art.14. (1) Consiliul local hotărăște la cumpărarea de bunuri, în funcție de alocația bugetară și în condițiile legii.

(2) Vânzarea, concesionarea și închirierea, se fac potrivit prevederilor Regulamentului privind modul de concesionare a bunurilor ce aparțin proprietății publice și private ale comunei Gîrleni, județul BACĂU aprobat cu HCL nr.42 din 30.06.2017.

  1. COOPERAREA SAU ASOCIEREA

Art.15. Consiliul local hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local. De asemenea, hotărăște înfrățirea comunei cu unități administrativ-teritoriale similare, din alte țări, cooperarea sau asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

Consiliul local a stabilit, prin hotărâri, cooperarea și asocierea cu alte consilii locale, astfel:

-Asocierea Consiliului Local Gîrleni cu alte unități administrativ- teritoriale în vederea constituirii Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Bacău.

-Aderarea comunei la Asociația Comunelor din România.

-Asocierea Comunei Gîrleni cu comunele Hemeiuș, Luizi Călugăra, Măgura, Mărgineni, Racova, Sarata și alții în vederea constituirii „Grupului de Acțiune Locala “PLAIURILE BISTRIȚEI”.

-Asocierea Consiliului Local Gîrleni cu Consiliul Județean Bacău și unitățile administrativ-teritoriale din județ pentru constituirea ADI.

  1. MODALITATEA DE ATRIBUIRE ȘI SCHIMBARE A
    DENUMIRILOR DE OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC LOCAL

Art. 16. (1) Proiectele de hotărâri ale consiliului local, având ca obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalități ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură, ori schimbarea unor astfel de denumiri, vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate și avizate de comisia de atribuire de denumiri județeană.

(2) Hotărârile consiliului local adoptate fără solicitarea avizului comisiei de atribuire de denumiri, sunt nule de drept (conform O.G. nr. 63/2002 aprobată prin Legea nr.48/2003).

  1. DISPOZIȚII FINALE

Art. 17. Nerespectarea prevederilor prezentului statut, atrage după sine aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare.

Art.18. Prezentul statut poate fi modificat, completat sau revocat prin hotărâri ale consiliului local.

menu
menu